vineri, 15 iulie 2016

27

Viitoru-i tot mai sumbru
Îmi caut locu, încă mai umblu
N-am destinație, ca plicu' fără timbru

Vineri 15, la Nice e masacru
Imagini zilnice din țară mă lasă acru
E vineri 15 ș'aștepți salaru' ca săracu'

După 3 ani inchid capitolul Deva
Îmi caut rostu'n lume altundeva
Plecat prin lume, sper sa realizez ceva

Ca lumea-i tot mai rea, face umbra degeaba pamantului
Stau sus pe bloc cu singurătatea gândului
Pe marginea blocului în bătaia vântului

Ai mei se pregătesc de pensionare
Eu încă le cer haine și de mâncare
Mamă să-mi dai porția cea mai mare

27 de povesti de neînțeles ca un tablou
Am construit pereți de sticla-n jurul meu
Tata zice că-s un bou.

joi, 31 decembrie 2015

Chapter 26 year 2015

Primul faliment, viata mă vrea deja prea serios și se pare că încă nu sunt, cine știi dacă voi fi..
Dacă ar fi să rezum acest an cred că cel mai potrivit ar fi să îl numesc 'primul an în care m-am trezit zilnic să merg la muncă'. Cum e sa lucrez chiar și intre Crăciun și revelion, unde sunt vacantele alea de iarnă de trei săptămâni?!
Am devenit mai bun, mai pașnic, nu știu dacă e drumul cel bun dar mai continuam puțin în direcția asta.
Nu mi-a plăcut niciodată școală, însă simt nevoia să învăț ceva nou asa că încerc un master în mobilitate urbană. Ma voi muta pentru câțiva ani la București, sper să nu o iau razna :)
Cred că 2015 a fost preludiul pentru ce urmează!

miercuri, 29 iulie 2015

Halucinații

Ma arde soarele cum le-aș arde pe zdrențele de la Capatos
Cu patos
Sa se roage măicuțe topless la mine ca la Boca
Și niște coca
Ca nu merg la Untold nici dacă-i moca
Sunt loca
Stau afara-n picioare, transpirat și plin de chef
Da's sef
Undeva la mare întinși ca niște izmene Ș-o  bere
Inviere
Iubita frumoasa cu sânul gol și-l dezgust, placere
Baliverne

vineri, 10 iulie 2015

26

Nu știu ce am realizat în ultimu' an
Am făcut ş-am cheltuit ultimu' ban
Planu e să nu-mi fac nici un plan
Schimbările le văd în bine de la an la an
Serios ca la patruzeci
Responsabil ca la şaişpe'
Bărbos încă de la douăşpatru
Liber ca la cinşcinci
Pentru tata încă-s mic şi prost
Pentru mama nimic nu mai are rost
Am lăsat ușa deschisă peste tot pe unde-am fost
Nu regret nimic, indiferent de cost
Am incercat ceva, dar nu m-am straduit
Ş-uite asa primul faliment a venit
Încep să dau din coate, până acuma numa' le-am ascutit

marți, 23 iunie 2015

Gânduri în miez de noapte

Faci ce vrei, te dai jos pe ce parte a patului doreşti, mănânci ce te taie capul, mergi oricunde ţi se năzare, nu te trezeşte nimeni şi nu te trimite nimeni la culcare, pui ce condimente vrei în mâncare, faci ce doreşti cu banii şi-i arunci încotro doreşti.
Apeşi pedala până la fund, fără riscul de a ruina vreo viaţă, nu dictează nimeni melodiile. Nu-ţi faci planuri, spontaneitatea dictează. Şi cel mai clar e că niciodată la baie nu e ocupat. Te beşeşti şi râgâi, înjuri şi scuipi, iar de la baie când ieşi nu te ascunzi în prosop. Nu apţepti după nimeni, nu trage nimeni de tine. Nu dezamăgeşti, nimeni nu te necăjeşte.
Ce-i asta? Libertate sau singurătate?

marți, 9 iunie 2015

Asta-i viaţa!

   Să vii de la lucru prăfuit ca din moară, ars de soare de nu te vezi la umbră, negru ca tăciunele cum spunea bunica, dai o fugă prin piaţă să iei roşii d'alea bune, mari şi zemoase de-ţi umplu gura de savuare, iei un buchet de flori de câmp pentru ea (oricine ar fi ea) şi pleci agale spre casă.
   Nu-i asta împlinire de om simplu?! Să te lovească puhoiul de căldură din casă, arunci totul de pe tine şi te leşini sub apa rece de la duş, de parcă ai descoperit un izvor.
   Ud, invelit neglijent cu un prosop, aşezi bunatăţile pe masă: roşii, castraveţi, cascaval de casă afumat cu esenţa de lemn de cireş, şuncă de casă făcută în afumătoarea nouă a tatei şi pâine caldă de la stat în soare. Mai nişte sare'n bucate' şi aia-i povestea!
   Da' salaru-i mic ori întârziat şi pielea doare de la muncă, în piaţă până şi cea mai schizofrenică băbuţă are legume tot cu îngrăsăminte şi soi importat de la turci. Sub duş îţi aminteşti de datoria de la întreţinere şi când mănânci vezi că iar trebuie şters praful. Iar florile sunt, da' ea nu-i! Asta-i viaţa!

luni, 1 iunie 2015

Deva

'La cal' îi fain, e plin de porumbei
Te uiți pe jos că's numai răhăței
E plin de lume, da'i bătrână
Tineretul din casă doar îngâna
Sus pe deal avem și o cetate, frate
Se lucrează la ea de o eternitate
O iei pe jos, pas  cu  pas și stop!
Ai semafor la fiecare colț de bloc
Da'i mai safe decât cu mașina, sa știi
E plin de gropi și speedbump-eri
Natura de jur-imprejur, ca la sat
Ai ce face, când te ridici din pat
Numa' noaptea-i pustiu, zici că-i blestemat